Ministerul pentru AI: ce găsește la preluare

Cine răspunde azi de AI în România

Pe 14 octombrie, mai multe publicații au scris, pe surse din negocieri, că Guvernul Niculescu va avea 17 ministere, iar unul nou se va numi Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială, condus de un tehnocrat agreat de președinte. Alte surse vorbesc de un Minister al Comunicațiilor cu un departament dedicat AI. Atribuțiile nu au fost făcute publice. Printre variantele citate: politica în comunicații, coordonarea digitalizării administrației, o strategie de AI pentru sectorul public și sprijin pentru firmele românești de AI.

Numele vehiculat pentru minister e Bogdan C. Dumitru. Lucrează la Bitdefender din 2001, a fost directorul tehnic al companiei până în 2024, iar de atunci e Chief Scientist, cu rolul de a urmări cercetarea AI care poate ajunge în produse. Are doctorat în procesarea limbajului natural la Universitatea din București, unde predă la Facultatea de Matematică și Informatică, inclusiv un curs despre bazele de calcul ale modelelor Transformer, arhitectura din spatele ChatGPT. Nu are experiență politică sau în administrația centrală și nu a făcut declarații publice ca ministru propus.

Cine face ce, azi

• ANCOM

  Propusă ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru AI Act. E autoritate autonomă, sub control parlamentar, deci nu poate fi trecută în subordinea unui minister.

• ADR

  Propusă ca autoritate de notificare: evaluează și monitorizează organismele care certifică sistemele AI. E în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din decembrie 2024; mutarea ei la noul minister ar cere un act nou.

• ANSPDCP, ASF, BNR

  ANSPDCP pe biometrie, migrație, justiție și procese democratice; ASF și BNR pe sistemele cu risc ridicat din serviciile financiare.

• ITM, ANPC, ANR, ISCIR, ANMDMR, DNSC

  Autoritățile sectoriale, pentru produsele din domeniile lor. DNSC sprijină pe partea de securitate cibernetică.

• SGG

  Coordonează scrierea legii care ar trebui să desemneze oficial toate autoritățile de mai sus.

• Strategia națională de AI

  Adoptată prin HG 832/2024. Comisia care o conduce e prezidată, pe hârtie, de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, un minister desființat în decembrie 2024; hotărârea nu a fost modificată de atunci.

Regulile se aplică. Cine le controlează, încă nu e lege

Pe 12 martie 2026, Guvernul a aprobat un memorandum care împarte rolurile de mai sus. Memorandumul nu are însă putere de lege și o spune singur: desemnarea autorităților se va face printr-un act normativ, a cărui elaborare o coordonează Secretariatul General al Guvernului. Pe 24 iulie, ANCOM a scris că autoritățile vor putea verifica și sancționa „doar ulterior intrării în vigoare a actului normativ național aflat în proces de elaborare”. Comisia Europeană trece România în lista autorităților cu un asterisc, care înseamnă că desemnarea încă așteaptă adoptarea finală. Un proiect de lege pus în consultare publică n-am găsit.

Termenul european pentru desemnarea autorităților a fost 2 august 2025. Între timp, regulamentul a fost modificat: pachetul numit Omnibus AI, Regulamentul (UE) 2026/1744, e în vigoare din 27 iulie 2026 și a mutat termenele pentru sistemele cu risc ridicat. Calendarul de acum:

1. 2 februarie 2025Practicile interzise și obligația de alfabetizare în AI a personalului.
2. 2 august 2025Modelele de uz general, autoritățile naționale și regulile pentru sancțiuni.
3. 2 august 2026Aproape tot restul, inclusiv transparența: chatboturi, deepfake-uri, conținut generat.
4. 2 decembrie 2026Două interdicții noi (imagini intime generate fără consimțământ și material cu abuz asupra copiilor) și termenul de marcare a conținutului pentru instrumentele generative lansate înainte de august 2026.
5. 2 august 2027Fiecare stat trebuie să aibă funcțional un mediu de testare reglementat (sandbox).
6. 2 decembrie 2027Sistemele cu risc ridicat din anexa III: recrutare, credit, educație, acces la servicii publice esențiale.
7. 2 august 2028Sistemele cu risc ridicat din produsele reglementate (anexa I).
8. 2 august 2030Sistemele cu risc ridicat deja folosite de autoritățile publice.

Ce așteaptă deja în Parlament

Ambele Camere au câte o comisie de profil: la Camera Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor; la Senat, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială. Prin comisia de IT a Camerei au trecut toate cele trei inițiative care au AI sau deepfake în titlu. Niciuna nu e legea de aplicare a AI Act, iar la toate trei votul final e al Camerei Deputaților:

• PL-x 471/2023 · deepfake

  Proiectul privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake, adoptat de Senat în iunie 2023. La Cameră, comisiile de cultură și de IT au dat raport favorabil, dar plenul l-a retrimis comisiilor în februarie 2024 pentru un raport suplimentar. De atunci, fișa proiectului nu mai arată niciun raport.

• PL-x 336/2024 · inteligența artificială

  Propunere a doi deputați, respinsă de Senat în mai 2024. Guvernul a dat punct de vedere negativ, iar comisia de știință și tehnologie a dat raport de respingere în aprilie 2025, cu aviz de la comisia de IT. Așteaptă votul Camerei.

• PL-x 184/2025 · utilizarea responsabilă a AI

  Propunere a 23 de parlamentari, respinsă de Senat în iunie 2025. Comisia de IT și comisia juridică au dat raport comun de respingere în noiembrie 2025. Așteaptă votul Camerei.

Ce înseamnă azi pentru o firmă mică

• Ai un chatbot pe site.

  Oamenii trebuie să afle că vorbesc cu un AI, cel târziu la prima interacțiune. Obligația e a furnizorului botului; dacă l-ai construit tu și îl folosești sub numele tău, furnizorul ești tu. Ghidul Comisiei din 20 iulie spune că un anunț general de tipul „serviciile de pe acest site folosesc AI” nu ajunge; un salut la începutul conversației sau un banner, da.

• Folosești imagini generate cu AI.

  Dacă imaginea arată ca un lucru real și poate părea autentică, trebuie anunțată. Ghidul Comisiei dă exact exemplul unei imagini de produs generate cu AI, în reclamă sau pe ambalaj, care poate înșela despre cum arată produsul. Pentru un hotel, asta include pozele camerelor.

• Scrii texte cu AI.

  Descrierile de produs și reclamele nu trebuie etichetate, cu excepția afirmațiilor despre sănătate, siguranță sau sustenabilitate. Textele publicate ca să informeze publicul despre chestiuni de interes public se anunță, dacă nu le-a revizuit un om care își asumă responsabilitatea editorială.

• Angajații tăi folosesc AI.

  Firma ia măsuri ca să-i ajute să înțeleagă ce folosesc. După Omnibus, obligația e mai blândă: nu trebuie să garantezi un anumit nivel de cunoștințe.

• Amenzile.

  Pentru transparență, plafonul european e 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri, iar la IMM-uri se aplică valoarea mai mică. În România însă nimeni nu poate amenda până nu apare legea națională.

Statul, citit de AI

Cetățenii întreabă deja asistenții AI cum își fac pașaportul sau cazierul, iar răspunsul e atât de bun cât de bine se citesc site-urile statului. Pe 15 octombrie am verificat două lucruri: ce găsește un cititor automat pe 32 de site-uri publice centrale și ce răspund ChatGPT, rezumatul AI din Google și Perplexity la 12 întrebări frecvente, comparate cu informația oficială.

Ce găsește un cititor automat pe 32 de site-uri publice

Am citit pagina principală a 32 de site-uri: Guvernul, ministere, ANAF, Ghișeul.ro, serviciile MAI, casele de pensii și de sănătate, Parlamentul și autoritățile cu rol în AI Act. Doar citire, fără JavaScript, cu un identificator care spune cine suntem, aceeași metodă ca la testul pe firme. Niciun site nu blochează în robots.txt agenții AI care răspund la întrebări; unul singur, portalul instanțelor, blochează roboții de antrenare, prin setarea Cloudflare. Problemele sunt altele:

• 24 din 32se citesc fără probleme.
• 4 din 32au refuzat cititorul nostru: Ghișeul.ro, DNSC și portalul instanțelor, prin filtrul Cloudflare, iar Autoritatea Electorală Permanentă a cerut un CAPTCHA.
• 2 din 32nu arată nimic fără JavaScript pe pagina principală: DGPCI, unde sunt actele pentru înmatriculare, și ANAF, a cărei pagină reală se citește totuși.
• 2 din 32au certificatul de securitate configurat incomplet: Poliția Română și INS. Browserele îl completează singure, multe programe automate nu.
• 0 din 32se descriu ca instituție publică în date structurate; 3 se descriu ca organizație.
• 0 din 32au llms.txt. Nu e o problemă: Google spune că Search nu are nevoie de el.

Am verificat apoi chiar paginile oficiale care răspund la cele 12 întrebări. Aproape toate se citesc. Excepțiile: Ghișeul.ro, pentru cazier și amenzi; pagina Poliției despre cazier, din cauza certificatului; actele pentru înmatriculare, pe care DGPCI le afișează doar cu JavaScript; și extrasul de carte funciară, ale cărui platforme online pentru public, ePay și MyEterra, sunt oprite din vară, după un incident informatic. Dacă boții ChatGPT sau Perplexity trec de filtrul Cloudflare nu se vede din afară, iar cititorul nostru nu e al lor.

Ce le răspund asistenții AI cetățenilor

Am pus 12 întrebări, scrise cum le-ar scrie un om, fără cont și câte o conversație nouă pentru fiecare, apoi am comparat răspunsurile cu 47 de fapte verificate pe paginile oficiale. Fiecare răspuns a fost notat de altcineva decât cel care l-a strâns. Au intrat 30 de răspunsuri: ChatGPT la toate 12, rezumatul AI din Google la toate 12 și Perplexity la 6, după care a cerut cont.

• 29 din 30citează cel puțin o pagină oficială a instituției responsabile
• 8 din 30conțin o eroare importantă: o sumă greșită, un termen trecut, un canal care nu funcționează sau un intermediar plătit în locul variantei oficiale
• 1 din 12erori la ChatGPT
• 6 din 12erori în rezumatul AI din Google
• 1 din 6erori la Perplexity

Cele mai clare erori au venit exact de acolo de unde statul s-a schimbat mai repede decât paginile lui. La cartea funciară, ChatGPT a dat pașii pentru MyEterra și ePay și a citat numai pagini ANCPI, dar pagini vechi: platformele sunt oprite din vară, iar anunțul de pe pagina principală ANCPI nu a ajuns în răspuns. Rezumatul Google a spus că platformele pot avea probleme, apoi a trimis la site-uri private care cer între 69 și 79 de lei plus TVA, în loc de ghișeul oficiului de cadastru, unde extrasul costă 25 de lei și e gratuit pentru proprietar. Tot Google a cerut, pentru înmatriculare, dovada plății certificatului la tariful vechi de 49 de lei, deși din 15 septembrie costă 76 de lei, și a prezentat termenul declarației unice din mai 2026, trecut, ca și cum ar fi cel de acum.

Șapte din cele opt răspunsuri greșite citau și o pagină oficială. Sursa statului e acolo, dar cifra vine din altă parte: dintr-un blog, dintr-un site comercial sau dintr-o pagină oficială rămasă în urmă. Unde paginile oficiale erau clare și la zi, ca la pașaport, cazier, SPV sau ROeID, niciun asistent nu a greșit. Filtrul de pe Ghișeul.ro nu s-a simțit în acest test: toți trei asistenții au trimis corect la Ghișeul.ro pentru amenzi.

Limitele testului: un singur moment, 15 octombrie, câte o rulare pe întrebare, fără cont și în română; asistenții dau răspunsuri diferite de la o rulare la alta. Perplexity a cerut cont după 6 întrebări, Google AI Mode a cerut un CAPTCHA, pe care nu l-am rezolvat, iar Gemini fără cont a afișat o eroare la fiecare răspuns și s-a blocat după 5, așa că nu l-am pus în cifre. Trei dintre cele 8 erori sunt la limită: condiția pusă la reducerea amenzii, vârsta minimă pentru buletinul electronic și termenul de la șomaj. Fără ele rămân 5 erori clare, toate sume sau canale depășite. Cititorul nostru automat nu e ChatGPT: un filtru poate lăsa să treacă boții cunoscuți și să-l oprească pe al nostru.

5,2%: firmele care nu folosesc AI

În 2025, 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați au folosit cel puțin o tehnologie AI, potrivit Eurostat. Media UE a fost 20%. România e pe ultimul loc în UE și are cea mai mică valoare dintre toate cele 33 de țări cu date. A crescut, de la 3,1% în 2024, dar mai încet decât restul: distanța față de media UE s-a mărit de la 10,4 la 14,7 puncte procentuale.

Firme care folosesc AI, 2025, România față de media UE:

• Toate firmele cu 10+ angajați5,2%UE 20,0%
• Firme mici (10-49 de angajați)4,1%UE 17,0%
• Firme mijlocii (50-249)7,8%UE 30,4%
• Firme mari (250+)20,8%UE 55,0%
• Generare de text cu AI3,1%UE 8,8%
• AI în marketing și vânzări1,7%UE 6,9%

De ce nu folosesc firmele AI? Eurostat le întreabă pe cele care s-au gândit la AI, dar nu l-au adoptat. La nivelul UE, în 2025, 70% au invocat lipsa de expertiză, 54% neclaritatea consecințelor juridice și 53% protecția datelor. Pentru România, întrebarea nu are răspuns: Eurostat nu are date despre motive pentru România, în niciun an. Un minister care vrea să crească adopția pornește, deci, fără să știe de ce nu adoptă firmele. Iar al doilea motiv din UE, neclaritatea juridică, se leagă direct de prima parte: în România, legea de aplicare a AI Act încă nu există.

Pe de altă parte, AI-ul folosește deja firmele, chiar dacă firmele nu folosesc AI. Pe 6 octombrie am verificat 30 de site-uri de firme din România, trase la întâmplare: niciunul nu blochează agenții AI în robots.txt și 29 au text care se poate citi fără JavaScript. Dar doar 10 au prețuri pe prima pagină, 3 au date structurate despre firmă și 3 au llms.txt. Asistenții AI ajung pe aceste site-uri și le descriu oricum, cu ce găsesc acolo.

Ce ar merita întrebat la audiere

Miniștrii propuși sunt audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului înainte de vot; ce comisii audiază fiecare ministru hotărăsc birourile permanente. Pentru acest portofoliu, cele de profil sunt comisia de IT a Camerei Deputaților și comisia pentru comunicații, IT și AI a Senatului. Șase întrebări care decurg din cele trei părți:

1. 01Când vine legea de aplicare a AI Act și cine o scrie?

   Fără ea, autoritățile din memorandum nu pot controla și nu pot sancționa.

2. 02Ce se întâmplă cu proiectele despre AI care așteaptă în Parlament?

   Proiectul despre deepfake așteaptă din februarie 2024 un raport suplimentar, iar celelalte două au rapoarte de respingere. Ministerul poate cere un punct de vedere nou al Guvernului asupra lor sau poate veni cu propria lege, cea de aplicare a AI Act.

3. 03Cine conduce strategia națională de AI?

   Hotărârea din 2024 numește un minister care nu mai există.

4. 04Unde ajunge ADR?

   E autoritatea de notificare din memorandum și secretariatul strategiei, acum la Ministerul Economiei.

5. 05Ce măsoară ministerul?

   Eurostat nu are motivele pentru care firmele românești nu folosesc AI. Fără ele, o politică de adopție merge pe ghicite.

6. 06Cum devine statul citibil pentru AI?

   Unde pagina oficială era clară și la zi, asistenții AI au răspuns corect. Unde era veche, ascunsă după JavaScript sau oprită, au luat cifra de la alții, uneori de la intermediari care cer bani.

Întrebări frecvente

Cine e ministrul AI în România?

Numele vehiculat pentru Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială e Bogdan C. Dumitru, Chief Scientist la Bitdefender. Numirea devine oficială abia după votul de învestitură al Guvernului Niculescu.

Ce face Ministerul pentru Inteligență Artificială?

Atribuțiile nu sunt publice încă. Variantele citate în presă: politica în comunicații, digitalizarea administrației, o strategie de AI pentru sectorul public și sprijin pentru firmele de AI. Nu poate prelua ANCOM, care e autoritate autonomă.

Se aplică AI Act în România?

Da, ca regulament european se aplică direct. Dar legea națională care desemnează autoritățile și stabilește sancțiunile nu e adoptată, deci deocamdată nimeni nu poate sancționa în România.

Ce legi despre inteligența artificială sunt în Parlament?

Trei inițiative, toate la Camera Deputaților, care are votul final: proiectul despre deepfake (PL-x 471/2023), retrimis comisiilor în februarie 2024, și două propuneri generale despre AI (PL-x 336/2024 și PL-x 184/2025), ambele cu raport de respingere. Niciuna nu e legea de aplicare a AI Act.

Trebuie să anunț că folosesc un chatbot pe site?

Da. Din 2 august 2026, oamenii trebuie informați că vorbesc cu un AI, cel târziu la prima interacțiune. Obligația e a furnizorului botului, dar dacă l-ai construit tu, furnizorul ești tu.

Pot avea încredere în ce spune ChatGPT despre acte și taxe?

Ca punct de plecare, da; ca sursă finală, nu. În testul nostru, 29 din 30 de răspunsuri au citat o pagină oficială, dar 8 au avut o eroare importantă. Verifică suma și termenul pe pagina instituției, mai ales când serviciul s-a schimbat recent.

Când se aplică regulile pentru AI cu risc ridicat?

După Omnibus: din 2 decembrie 2027 pentru domeniile din anexa III, ca recrutarea sau creditarea, și din 2 august 2028 pentru produsele reglementate.

De unde vin datele

• Propunerea. Mediafax, HotNews și Euronews România (14 octombrie 2026), Radio România Actualități (15 octombrie 2026), toate pe surse din negocieri.
• Bogdan C. Dumitru. Pagina echipei de conducere Bitdefender și pagina lui de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București.
• AI Act. Regulamentul (UE) 2024/1689 și Regulamentul (UE) 2026/1744 (Omnibus AI, publicat pe 24 iulie 2026), citite din Jurnalul Oficial; ghidul Comisiei pentru obligațiile de transparență, C(2026) 5054, 20 iulie 2026.
• Implementarea în România. Informația de presă a Guvernului din 12 martie 2026 și textul memorandumului; comunicatul ANCOM din 24 iulie 2026; lista Comisiei Europene cu autoritățile de supraveghere, actualizată pe 7 septembrie 2026; HG 832/2024 și OUG 153/2024.
• Parlamentul. Fișele proiectelor PL-x 471/2023, 336/2024 și 184/2025 de pe cdep.ro, citite pe 15 octombrie 2026, și lista comisiilor permanente de pe senat.ro.
• Eurostat. Setul isoc_eb_ai, date actualizate pe 15 iunie 2026, citite direct din API, și știrea Eurostat din 11 decembrie 2025.
• Testele noastre. 32 de site-uri publice și paginile oficiale ale celor 12 servicii, verificate pe 15 octombrie 2026 doar prin citire, fără JavaScript, cu un User-Agent care spune cine suntem; 12 întrebări puse fără cont în ChatGPT, în rezumatul AI din Google și în Perplexity, comparate cu 47 de fapte verificate pe paginile oficiale; testul pe 30 de firme din 6 octombrie 2026.

Trimite articolul mai departe

• Facebook
• X
• Threads
• WhatsApp
• LinkedIn