Întrebare explicată · gr.AI

Ce se poate afla din registrul de reclame pe care ChatGPT trebuie să îl publice

de Cătălin Popa · actualizat 2026-09-01

Două lucruri s-au întâmplat la șapte zile distanță, iar împreună schimbă ce se poate afla despre concurență.

Cele două date

  1. 24.08

    ChatGPT începe să afișeze reclame în Europa

    În 31 de piețe europene, cele 27 de state ale Uniunii plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. România e pe listă. Reclamele apar doar utilizatorilor pe planurile gratuit și Go; cine plătește Plus, Pro sau Business nu le vede.

  2. 31.08

    Comisia Europeană desemnează ChatGPT motor de căutare online foarte mare

    Pragul e de 45 de milioane de utilizatori lunari în Uniune. Motivul încadrării ca motor de căutare, nu ca platformă, e că ChatGPT caută pe web și rezumă rezultate. Pagina Comisiei spune că un serviciu desemnat are patru luni să se conformeze, deci obligațiile se aplică de la finalul lui decembrie 2026.

Presa din România a scris despre a doua, corect și pe larg. Ce nu am găsit scris nicăieri e ce iese la iveală când le pui pe amândouă pe aceeași pagină.

Ce cere Articolul 39

Digital Services Act tratează separat platformele foarte mari și motoarele de căutare foarte mari, dar Articolul 39 le numește pe amândouă. Textul spune că furnizorii de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari care prezintă reclame trebuie să compileze și să pună la dispoziția publicului un registru, într-o secțiune dedicată a interfeței lor.

Trei precizări din același articol schimbă complet utilitatea lui:

  • Căutabil, pe mai multe criterii. Nu un raport PDF publicat trimestrial. Un instrument care acceptă interogări combinate.
  • Accesibil prin API. Adică se poate interoga automat, la intervale, fără ca cineva să dea click prin interfață.
  • Păstrat un an după ultima afișare. Registrul acoperă toată perioada în care reclama a rulat, plus douăsprezece luni după. Istoricul nu dispare când se oprește campania.

Câmpurile care devin publice

Alineatul 2 al articolului enumeră șapte litere, de la (a) la (g), ca minim obligatoriu. Litera din stânga e cea din textul legii, ca să poți verifica fiecare rând la sursă. Șase dintre ele se aplică unui motor de căutare. A șaptea, nu, și merită explicat de ce.

  • (a)

    Conținutul reclamei, inclusiv numele produsului, serviciului sau brandului

    Vezi mesajul exact, nu o descriere. Ce promite un competitor cui nu te vede pe tine.

  • (b)

    Persoana în numele căreia e prezentată reclama

    Brandul din spate, chiar când reclama nu îl numește evident.

  • (c)

    Cine a plătit reclama, dacă e altcineva

    Separă clientul de agenție și scoate la iveală cine finanțează efectiv o campanie.

  • (d)

    Perioada în care a fost afișată

    Cât ține o campanie și dacă se repetă. O reclamă care rulează luni întregi e una care funcționează.

  • (e)

    Dacă a fost destinată unor grupuri anume, și parametrii de țintire

    Pe cine consideră competitorul că merită plătit. E cea mai scumpă informație din listă.

  • (g)

    Numărul total de utilizatori atinși, defalcat pe state membre unde e cazul

    Câți oameni din România. Nu o estimare de la furnizor, ci o cifră raportată sub obligație legală.

Litera (f), și de ce am scos-o din listă

Litera (f) cere comunicările comerciale identificate conform Articolului 26 alineatul 2. Dacă te duci să citești articolul acela, descrie o funcție prin care utilizatorii unei platforme declară că un conținut încărcat de ei e comunicare comercială. Adică dezvăluirea de tip conținut sponsorizat, pentru cine publică pe o rețea.

Un motor de căutare nu are utilizatori care publică conținut, deci nu are ce declara. Litera rămâne în text, dar în cazul ChatGPT nu produce nimic. E urma faptului că Articolul 39 a fost scris cu platformele în minte, iar aplicarea lui pe un motor de căutare AI lasă cusături vizibile.

Ce se poate face cu asta

Pentru cine vinde ceva într-o nișă unde competitorii plătesc reclame în ChatGPT, registrul răspunde la întrebări care azi costă bani sau nu au răspuns deloc.

  1. 1Cine cumpără efectiv. Nu cine spune că investește în AI, ci cine a plătit, ce, și cât timp.
  2. 2Ce mesaj folosesc. Textul exact al reclamei, nu ce declară în interviuri.
  3. 3Pe cine țintesc. Parametrii de țintire arată ce segment consideră că merită plătit. E cea mai scumpă informație din listă și devine gratuită.
  4. 4Cât de mare e piața. Numărul de utilizatori atinși, defalcat pe state. Prima cifră despre reclamele AI în România care nu vine de la un furnizor.
  5. 5Ce a mers și ce s-a oprit. O campanie care rulează luni întregi funcționează. Una oprită după două săptămâni, probabil nu.

Ce nu îți spune registrul

Partea pe care merită să o ții minte e ce lipsește.

Registrul acoperă reclamele. Adică stratul plătit. Nu spune absolut nimic despre de ce ChatGPT citează o sursă și nu alta când compune un răspuns obișnuit, fără reclamă.

Sunt două mecanisme diferite, și confundarea lor e greșeala previzibilă a următoarelor luni. Un brand poate să apară în registru pentru că a plătit, fără să fie citat organic vreodată. Altul poate fi citat constant fără să fi cumpărat nimic. Transparența pe care o aduce Articolul 39 nu se extinde la a doua situație.

Alte articole din același regulament cer explicarea parametrilor principali ai sistemelor de recomandare și acces la date pentru cercetători. Cât din selecția surselor va deveni verificabil prin ele rămâne o întrebare deschisă, iar noi nu o să pretindem că știm răspunsul înainte să existe primul document publicat.

Ce merită făcut până în decembrie

Un singur lucru, și e ieftin. Când registrul se deschide, o să arate ce se întâmplă de atunci înainte. Ce e util e să ai cu ce compara.

  1. 1Notează ce vezi acum. Deschide ChatGPT pe un cont gratuit, pune întrebările din nișa ta, salvează capturi cu reclamele care apar. Durează o oră pe lună.
  2. 2Ține și răspunsurile fără reclamă. Aceleași întrebări, cine e citat organic. Astea sunt datele pe care registrul nu ți le va da niciodată.
  3. 3Scrie data fiecărei măsurători. Fără dată, o captură nu dovedește nimic peste trei luni.

În decembrie, cine are măsurători din septembrie va putea spune ce s-a schimbat. Cine nu, va citi registrul ca pe o fotografie fără context.

De unde vin datele din pagina asta

  • Desemnarea și termenul. Pagina Comisiei Europene despre desemnările sub DSA, care precizează că un serviciu desemnat are patru luni să se conformeze.
  • Cerințele registrului. Textul Articolului 39 din Digital Services Act, alineatele 1 și 2. Regulamentul are versiune oficială în limba română.
  • Reclamele în Europa. Anunțul OpenAI despre extinderea în cele 31 de piețe europene, cu data de la care rulează.

Nu am pus în pagina asta niciun procent despre performanța reclamelor sau a citărilor. Există studii care circulă, unele bune, dar nu le-am măsurat noi și nu repetăm cifre pe care nu le putem verifica.

Mai departe